SODIU SERIC

Sodiu (Na) este cationul extracelular cel mai important, cu rol esenţial în distribuţia normală a apei şi în menţinerea presiunii osmotice extracelulare.

Semnificație clinică

Hiponatremia este o consecinţă a aportului scăzut de sodiu, mai ales când se asociază cu pierderi ale sodiului la nivelul tractului gastrointestinal (vărsături, diaree), a rinichilor sau a glandelor sudoripare.

Pierderile renale pot fi datorate unui tratament inadecvat cu diuretice, deficienţei de aldosteron sau a altor mineralocorticoizi, respectiv unei poliurii severe.

Hiponatremia apare, de asemenea, în acidoza metabolică, sindromul nefrotic, hipoproteinemie, insuficienţa corticosuprarenală primară sau secundară şi insuficienţa cardiaca congestivă.

Simptomele hiponatremiei se datorează edemului cerebral: slăbiciune, convulsii, comă şi deces (în lipsa terapiei adecvate).

Hipernatremia este adesea asociată cu hipercalcemia şi hipopotasemia, fiind întâlnită în afecţiunile hepatice, insuficienţa cardiacă, sarcină, arsuri, diureză osmotică.

Alte cauze ale hipernatremiei includ : scăderea producţiei de hormon antidiuretic (ADH) sau reducerea sensibilităţii tubilor renali la acţiunea ADH (diabetul insipid), terapie parenterală inadecvată cu soluţii saline sau aport crescut de sare în absenţa unui aport corespunzător de apă.

Hipernatremia apare, de asemenea, în sindromul Cushing, acidoza diabetică, deshidratare, hiperaldosteronism.

Simptomele hipernatremiei variază în funcţie de severitatea acesteia : sete, confuzie, iritabilitate, convulsii, comă , deces (în lipsa terapiei adecvate).

Bibliografie:BIOCLINICA