Sperma este un produs complex la formarea căruia contribuie întregul tract reproductiv al bărbatului: testicule, epididime, canale deferente, vezicule seminale, prostata şi glandele bulbo-uretrale. Lichidul spermatic este constituit din două părţi distincte: plasma seminală (rezultată în special din secreţia prostatei, veziculelor seminale şi glandelor bulbouretrale) şi elementele figurate (spermatozoizii şi/sau celulele germinale provenite din testicul).

Testiculele produc spermatozoizii (care reprezintă aproximativ 5% din volumul spermei). Spermatozoizii sunt stocaţi în porţiunea ampulară a ductelor deferente până la eliberarea lor în procesul de ejaculare. Aici spermatozoizii sunt metabolic inactivi datorită mediului acid şi a aportului scăzut de oxigen. S-a estimat că în această zonă spermatozoizii pot supravieţui aproximativ o lună1;5;6.

Veziculele seminale produc aproximativ 60% din volumul spermei. Acest lichid vâscos cu pH neutru sau uşor alcalin este galben sau intens pigmentat ca rezultat al conţinutului mare în flavone care sunt responsabile de fluorescenţă în lumina ultravioletă. Aici se află şi originea fructozei, care constituie substratul energetic necesar mobilităţii spermatozoizilor1;6.

Prostata contribuie la formarea a 20% din volumul spermei. Acest lichid lăptos secretat de prostată este uşor acid (pH=6,5) datorită acidului citric. Secreţia prostatică mai este bogată în fosfatază acidă şi enzime proteolitice responsabile de coagularea şi lichefierea spermei1;6.

Epididimele, ductele deferente, glandele bulbouretrale şi glandele uretrale generează 10-15% din volumul spermei, fără a se cunoaşte semnificaţia biochimică. Epididimul secretă mai multe proteine cu rol în capacitatea de fertilizare a spermei1;5;6.

Recomandări pentru efectuarea spermogramei

Diagnosticul infertilităţii masculine (incluzând azoospermia, oligozoospermia, astenozoospermia, teratozoospermia), evaluarea eficienţei vasectomiei, diagnosticul hematospermiei (vezi figura 21.5.7), evaluarea eventualelor sechele ale parotiditei epidemice (apărută la adolescenţi sau adulţi) asupra tesutului spermatogen, a efectelor criptorhidiei şi ale varicocelului asupra spermatogenezei2;5;6.