In fluidele din organism sodiul se gaseste in stare ionizata (Na+). Sodiul este prezent in toate umorile organismului, predominand in sectorul extracelular unde reprezinta cationul principal, in timp ce potasiul reprezinta cationul principal din spatiul intracelular. Aceasta distributie asimetrica a electrolitilor de o parte si alta a membranei celulare necesita schimbul activ prin intermediul Na+/K+-ATPazei5. Preponderenta sodiului asupra celorlalti cationi se pastreaza si in alte lichide ale organismului: suc gastric, suc pancreatic, bila veziculara, suc intestinal, lichid cecal, sudoare, LCR. O cantitate relativ mare de sodiu se gaseste in cartilaje si ceva mai mica in oase. Sodiul de la nivelul scheletului reprezinta 15-30% din cantitatea totala a organismului, o cantitate de pana la 15-30% din acesta putand fi schimbata cu cel din lichidele extracelulare. Cantitatea totala de sodiu din oase creste cu varsta, in schimb fractiunea mobilizata diminua. Aceasta fractiune este importanta din punct de vedere clinic, prin faptul ca reprezinta un rezervor util in pierderile de sodiu si acidoza.

Principalul rol al sodiului in organism este acela de a determina deplasarile de apa, fiind componentul principal al fortei osmotice a fluidelor. Toate miscarile sodiului produc deplasarea unei cantitati variabile de apa. Volumul lichidului din compartimentul extracelular este direct dependent de cantitatea totala de sodiu din organism. Concentratia sodiului plasmatic este identica cu cea din lichidul interstitial. Modificari acute in concentratia plasmatica a sodiului care nu sunt insotite de modificari similare ale potasiului intracelular, cum ar fi hiponatremia, duc la influxul apei din spatiul extracelular in cel intracelular, cu dezvoltarea edemului celular5.

In conditii particulare, in tubul contort distal si tubul colector deplasarea Na+ este urmata de o deplasare foarte mica de apa, deoarece la acest nivel, in lipsa hormonului antidiuretic (ADH), exista o impermeabilitate relativa a membranei tubulare pentru apa.

In deplasarile sale, pentru realizarea unui echilibru electric, Naeste urmat de anioni si in primul rand de Cl si HCO3. Fiind un metal alcalin si in deplasarile sale antrenand anionul bicarbonic, Naintervine in mentinerea echilibrului acido-bazic. De asemenea, Naintervine in excitabilitatea neuromusculara si in dinamica fenomenelor de polarizare si depolarizare a membranei celulare opunandu-se efectelor potasiului1.

Mecanismele prin care organismul mentine constant nivelul sodiului din plasma si sectorul extracelular sunt reprezentate de: fluxul sanguin renal, activitatea anhidrazei carbonice, sistemul renina-angotensina-aldosteron, ADH, vasopresina, alti hormoni steroizi a caror concentratie plasmatica este controlata de hipofiza anterioara1.

Pentru un adult normal sunt suficiente 3-5g sare in 24h, cantitate care inlocuieste pierderile urinare si cutanate si previne astfel bilantul sodic negativ. Principalele surse de sodiu sunt sarea de bucatarie si alimentele1.

Recomandari pentru determinarea Na seric – investigarea echilibrului hidro-electrolitic si acido-bazic in diverse conditii patologice: deshidratare, diabet insipid, intoxicatie cu apa, sindroame diareice severe, edeme, insuficienta renala, hipertensiune, insuficienta cardiaca, ciroza hepatica, hipotiroidism, deficit sau exces de mineralocorticoizi, febra cu hiperventilatie, leziuni cerebrale cu hiperventilatie1;3;5.