Infectiile oculare pot afecta diferitele structuri anatomice ale globului ocular, orbita si organele accesorii de protectie (sprancene, pleoape si glande lacrimale). Ele intereseaza mai frecvent organele anexe (pleoape si conjunctiva) decat globul ocular propriu-zis. Conjunctiva vine in contact strans cu corneea si de aceea se constata adesea o infectie dubla: keratoconjunctivita4. Portajul nazal de Staphylococcus aureus constituie un factor favorizant pentru aparitia conjunctivitei bacteriene.

Microbiota indigena a pleoapelor o reflecta pe cea a tegumentului. Cele mai mari densitati microbiene sunt realizate in glandele pilosebacee si in orificiile glandulare, dominanti fiind stafilococii coagulazo-negativi. Colonizarea glandelor pilosebacee este realizata si de specii de Propionibacterium, precum si de organisme anaerobe. Bacilii difteromorfi fac parte si ei din flora gasita in mod normal pe tegumentul si marginea libera a pleoapelor.

Conjunctiva si corneea prezinta o incarcatura microbiana redusa datorita spalarii prin secretia lacrimala antrenata de miscarile palpebrale.

De pe conjunctiva normala se pot izola:

• in aproximativ 94% din cazuri: stafilococi coagulazo – negativi;

• ocazional: bacili difteromorfi, specii de Candida, Staphylococcus aureus, diversi streptococi, neisserii nepretentioase nutritiv, specii de Haemophilus, enterobacteriaceae, pseudomonade, bacili antracoizi, fungi oportunisti si saprofiti;

• rar se pot izola bacterii anaerobe, sporulate sau nesporulate, micobacterii saprofite sau conditionat patogene si specii ale unor fungi oportunisti sau saprofiti: Absidia, Cryptococcus etc2.

Etiologia infectiilor oculare este in functie de structura anatomica afectata1:

blefarita

• bacterii (ex. Staphylococcus aureus),

• virusuri (ex. Herpes simplex – HSV),

• rar, paraziti (ex. Phthirius pubis);

conjunctivita

Nou-nascuti: (la trecerea fatului prin canalul vaginal)

• Neisseria gonorrhoeae,

• Chlamydia trachomatis

La copii si adulti:

• Haemophilus influenzae,

• S. pneumoniae,

• S. aureus,

• Moraxella spp.,

• Chlamydia trachomatis (la adulti trachomul),

• Alti germeni, care nu sunt izolati de rutina in laboratoarele de microbiologie:

Mycobacterium tuberculosis, Francisella tularensis, Treponema pallidum etc.

• fungi, virusuri (adenovirusuri, enterovirusuri, Coxsackie – virus)

keratita

• Pseudomonas aeruginosa • S. aureus • S. pneumoniae • HSV.

Infectiile sistemice pot determina si infectii oculare la organisme imunocompromise (ex. pacienti cu HIV) dintre care amintim pe cele produse de urmatorii agenti patogeni: Citomegalovirus, Pneumocystis carinii, Cryptococcus neoformans, Candida spp. etc1.