Progesteronul este un hormon steroid produs de celulele corpului galben ovarian, iar în timpul sarcinii de căre placentă. Concentraţia progesteronului prezintă strânse corelaţii cu dezvoltarea şi regresia corpului galben. În timp ce progesteronul este puţin detectabil în faza foliculară, se observă o creştere a nivelului de progesteron în ziua anterioară ovulaţiei. Sinteza crescută de progesteron se menţine de-a lungul fazei luteale. Determinarea nivelului de progesteron reprezintă cel mai bun test de confirmare a producerii ovulaţiei. În a doua jumătate a ciclului pregnandiolul este eliminat prin urină, fiind principalul produs de degradare al progesteronului5;6;8.

În cursul sarcinii se înregistrează o creştere progresivă a nivelului de progesteron între săptămânile 9 şi 32, adesea de 100 de ori faţă de nivelul anterior sarcinii. Concentraţia de progesteron este mai mare în caz de sarcină multiplă, comparativ cu sarcina unică1.

Uterul reprezintă cel mai important organ-ţintă al progesteronului. Progesteronul realizează transformarea mucoasei uterine într-un ţesut bogat în glande (faza secretorie), care va favoriza implantarea intrauterină a ovulului fecundat. În timpul sarcinii progesteronul inhibă contracţiile miometrului, dar scade şi sensibilitatea la stimulii fiziologici ai contracţiei. În glandele mamare progesteronul (împreună cu estradiolul) stimulează proliferarea şi aranjarea secretorie a alveolelor3;6;8.

Recomandări pentru determinarea progesteronului

La femei: detectarea ovulaţiei şi urmărirea fazei luteale, stabilirea formării şi funcţionării corpului galben, stabilirea statusului funcţional al corpului galben la pacientele cu infertilitate, funcţionarea placentei pe parcursul sarcinii, testarea funcţiei ovariene, tumori ovariene, chisturi ovariene, iminenţa de avort, moarte fetală, toxemie de sarcină. Nivelurile serice de progesteron împreună cu beta-HCG permit diferenţierea sarcinii uterine normale de sarcină ectopică sau sarcină uterină anormală1.