GHIDUL PACIENTULUI

1. GENERALITĂŢI

 

1.1. Analizele medicale reprezintă o varietate de metode biochimice, bacteriologice, imunologice, etc. care dau informaţii despre starea organismului (funcţionarea lui normală sau patologică) .

1.2. Probele se recoltează de obicei dimineaţa,  între orele  7:30 – 10:30.

Există şi excepţii, aplicabile mai mult în spitale şi mai puţin în ambulatoriu sau în laboratoare individuale :

·   în cazurile de urgenţă ( apendicite , infarct de miocard , etc.)

·   în momentul apariţiei stării de rău acut, pentru a orienta medicul curant sau pacientul, către serviciul medical căruia trebuie să i se  adreseze (în acest caz se efectuează un minim necesar de analize de orientare: enzime cardiace, numar de leucocite etc, urmând ca bateria de analize completă să fie reluată a doua zi în condiţii optime).

·   la anumiţi hormoni  (ex. cortizol care are 2 vârfuri de valori, la ora 8:00 şi la ora 16:00)

2. CÂND SE EFECTUEAZĂ ANALIZE

2.1. Analizele în ambulatoriu, în general, se efectuează la recomandarea medicului  clinician (medic de familie sau medic de specialitate) care, după o prealabilă consultaţie, doreşte să completeze informaţiile despre starea de sănătate a pacientului, pentru a fixa cea mai adecvată conduită terapeutică, ştiut fiind faptul că mai multe boli pot avea semne clinice asemănătoare.

2.2. De asemenea , se pot face analize profilactice: la angajare , controale periodice, sau pentru asigurări de viaţă.

2.3. Există o cotă destul de importantă de pacienţi care solicită singuri analize , de obicei anual, pentru a-şi monitoriza starea de sănătate.

În medicina clinică, testele de laborator sunt utilizate pentru:

  • diagnosticarea afecţiunilor,
  • monitorizarea evoluţiei unei afecţiuni şi urmărirea eficienţei terapiei
  • screeningul populaţional în vederea depistrii active a unor boli subclinice.

Concepţia generală este că  boala este singura cauză posibilă de modificare a rezultatelor testelor de laborator.În fapt, o multitudine de factori în afara bolii pot modifica compoziţia  fluidelor corpului. Variabilitatea rezultatelor testelor induse de factori biologici este adesea mai mare decât variabili-tatea dată de diverşi factori analitici.

Controlul variabilităţii biologice începe cu o informare corectă a  pacientului asupra pregătirii specifice înaintea recoltării probei. În următoarele paragrafe vă prezentăm succint posibile variaţii biologice care pot interfera cu rezultatele testelor.

              Postura pacientului în momentul recoltării

Următorii analiţi înregistrează o creştere a valorii cu 5-11% odată cu trecerea din postura de clinostatism în ortostatism:

·        TGP,

·        Albumina

·        fosfataza alcalină,

·        amilaza,

·        TGO,

·        calciu,

·        colesterol,

·        IgA, IgG, IgM,

·        trigliceridele

·        tiroxina.

         Spitalizarea prelungită induce:

·        creşterea hematocritului  (hemoconcentraţie),

·        creşterea proteinele serice şi

·        concentraţia de albumină  poate să scadă,

·        calciul ionizat creşte,etc

         Exercitiul fizic exagerat poate induce:

·        scăderea glicemiei,

·        creşterea  glicoproteinelor,

·        creşterea transferinei

·        creşterea alfa2- macroglobulinei,

·        creşterea TGO;

·        hematuria  şi proteinuria pot fi prezente.

         Antrenamentul fizic constant conduce la scăderea LDL-colesterol şi a trigliceridelor şi creşterea HDL-colesterol

         Variaţia circardiană.

Numeroşi constituenţi ai sângelui cunosc o variaţie circardiană importantă. Factorii care contribuie la această variaţie sunt activitatea, postura, ingestia de alimente, stress-ul, lumina sau întunericul.

Hormonii înregistrează variaţii circardiene importante (hormonii corticotropi, testosteron, prolactina, TSH, tiroxina, STH).

Sideremia este mult influenţată de ritmul circardian (până la 50%), lipidele totale, fosfataza acidă şi alcalină, creatinina, etc.

         Ingestia recentă de alimente

Concentraţia unor constituenţi plasmatici este influenţată de ingestia de alimente: glucoza, lipidele totale, fierul şi fosfataza alcalină sunt cel mai mult influenţate.

Ingestia unei mese bogate în proteine în cursul serii poate induce creşterea ureii serice şi a fosforului determinate a doua zi.

Secreţia de glucagon şi de insulină sunt stimulate de o masă bogată în proteine; secreţia de insulină este de asemenea stimulată de ingestia de carbohidraţi.

         Cafeina (din cafea, cola, ceai) are un efect considerabil asupra constituenţilor plasmatici: creşte glicemia, secreţia de cortizol liber, 11-hidroxicorticoizi, acizii graşi liberi, lipide totale şi lipoproteine.

Ingestia prelungită de cafeină (câteva săptămâni) determină o uşoară scădere a concentraţiei de colesterol seric, dar o creştere a concentraţiei de trigliceride. Cafeina are un efect diuretic crescand excretia de eritrocite sicelule tubulare renale.

         Fumatul, prin acţiunea nicotinei, poate influenţa multe teste de laborator; acestea sunt influenţate proporţional cu numarul de ţigări fumate şi cu cantitatea de nicotină inhalată.

Glicemia creste cu 10 mg/dl în primele 10 minute de fumat şi rămâne crescută o oră. Cresc de asemenea lactatul plasmatic, hormonul de creştere, beta-lipoproteinele, colesterolul, trigliceridele, cortizolul, 11-O H corticosteroizii şi scade HDL-colesterolul.

Fumătorii au poliglobulie şi un număr crescut de leucocite.

Imunitatea este afectată la fumători înregistrându-se un procent mai scăzut de IgA, IgG şi IgM dacât la nefumători în timp ce IgE este mai crescută. Fumătorii au un procent mai crescut de anticorpi antinucleari precum şi o creştere a concentraţiei de CEA (antigen carcinoembrionar).

         Ingestia de alcool care produce o stare de ebrietate poate creşte  concentraţia de glucoză serică cu 20-50%; dacă predomină inhibiţia gluconeogenezei apare hipoglicemia şi cetoacidoza.

Cresc trigliceridele serice mai ales dacă se asociază cu ingestie de grăsimi; efectul persistă mai mult de 12 ore.

Ingestia cronica de alcool induce modificari persistente ale enzimelor serice:

·        gama-glutamil-transferaza (gama-GT)

·        GOT,

·        trigliceride,

·        estradiol,

·        cortizol,

·        HDL-colesterol şi

·        colesterol total.

         Administrarea de medicamente.

         Numeroşi constituenţi plasmatici sunt influenţaţi de medicaţie. De exemplu: Administrarea intramusculară de soluţii iritante cresc creatinkinaza, aldolaza, TGO, LDH.

Contraceptivele orale modifică numeroşi componenţi plasmatici; progesteronul şi estrogenii sunt de asemenea influenţaţi.

Diureticele induc scăderea concentraţiei de potasiu, sodiu, creşterea calciului, a glicemiei, hiperuricemie şi creşterea ureei serice,etc.

Alte situaţii care influenţează testele: febra, traumatismele şi şocul, transfuziile.

         Vârsta, sexul şi rasa, altitudinea, ciclul menstrual, dieta, sarcina,sunt de asemenea responsabile de variaţii ale componenţilor plasmatici.

      CONCLUZII:

Pentru a evita interferenţele preanalitice induse de factorii mai sus amintiţi, procedura standard de recoltare a probelor de sânge  necesită:

·        10-12 ore de repaus alimentar,

·        lipsa activităţii fizice  prealabile şi

·        poziţia şezândă în momentul recoltării;

În principiu se recomandă pentru majoritatea analiţilor, recoltarea de dimineaţă,a jeun.

3. INFORMAŢII ŞI INSTRUCŢIUNI PENTRU PACIENŢI

(Modul de pregătire pentru recoltarea probei primare)

3.1. EXAMENUL SUMAR DE URINĂ

     Instrucţiuni de recoltare:

Recoltarea se face din prima urină de dimineaţă, într-un recipient curat, la bărbaţi în ortostatism iar la femei după o perfectă igienă vaginală.

Prima urină de dimineaţă este cea mai concentrată în elemente şi poate furniza date privind eventuala prezenţă a elementelor patologice.

După recoltare, proba va fi adusă la laborator în 2 ore. Dacă acest lucru nu este posibil, proba poate fi stocată la +2 + 8 0C pentru câteva ore până în momentul predării.

Înregistrarea probelor se face la recepţie,  în intervalul orar 7.30-10.30, de luni până vineri.

3.2. PROBA ADDIS-HAMBURGER

Instrucţiuni de recoltare:

Această probă se lucrează din toată urina colectată în decurs de trei ore. Colectarea se face într-un recipient curat.

Se procedează astfel:

·        La ora 6 dimineaţa se goleşte vezica urinară (nu se va pastra această urină).

·        La ora 9 dimineaţa se goleşte din nou vezica,de această dată în recipientul pregătit. Se păstrează toată cantitatea de urină .

·        Dacă pacientul nu poate păstra în vezică urina colectată timp de trei ore, va colecta în vasul respectiv toate micţiunile din intervalul stabilit.

·        Toată cantitatea de urină va fi adusă la laborator în maxim o oră.

·        Pe recipient se va nota numele pacientului şi ora de colectare finală (ex.ora 9).

·        Orele de recoltare pot fi modificate, în funcţie de posibilităţile pacientului (ex. ora 4 am – 7 am.etc

·        Înregistrarea probelor se face la recepţie,  în intervalul orar 7.30- 10.30, de luni până vineri.

3.3. UROCULTURA

         Instrucţiuni de recoltare:

Această analiză vizează prezenţa unei potenţiale infecţii urinare .

Se recoltează dimineaţa, din prima urină, din jetul mijlociu, în recipient steril (urocultor) procurat obligatoriu de la laborator.

În prealabil, se practică o toaletă riguroasă a zonei genitale cu apă şi săpun .

Apoi, primul jet cca 100 ml (contaminat cu flora de pe uretră) este eliminat în toaletă, iar jetul mijlociu este colectat în urocultor, cu precauţii pentru a nu atinge gura urocultorului de tegument sau lenjerie, iar  capacul urocultorului să nu fie atins de nimic din jur pentru a nu contamina proba. Restul urinii este eliminată în toaletă.

La copilul mic (sugar) recoltarea este facută de către mamă care   va decontamina cu grijă zona perineală (cu apă şi săpun) şi va fixa în  jurul meatului urinar orificiul unei pungi sterile destinată recoltări  (marginile pungii sunt adezive la tegumentul zonei perineale). Se urmăreşte cu atenţie momentul micţiunii ; în această situaţie se colectează  toată cantitatea de urină care este recoltată.

Proba de urină va fi adusă la laborator în primele 2 ore. Pacienţii care nu se pot încadra în acest interval, vor păstra  proba de urină la +2 +8 0C înainte de a ajunge la laborator, nu mai  mult de 6 ore.

         Această analiză se face anterior unui tratament antibiotic, deoarece antibioticele pot distruge flora microbiană sau inhiba multiplicarea ei fără să o distrugă, în ambele cazuri  rezultatul fiind fals negativ.

Urocultura de control se face la minim 5 zile de la terminarea tratamentului antibiotic.

Recipientul steril  este pus la dispoziţie de către laborator.

Se vor respinge probele recoltate în recipient neadecvat, precum şi probele contaminate cu materii fecale, creme, pudră de talc etc.

Înregistrarea probelor se face la recepţie,  în intervalul orar 7.30- 10.30, de luni până vineri.

3.4.DOZĂRI BIOCHIMIE URINA /24 ORE

(glicozurie, proteinurie, creatinină urinară, ureea urinară, acid uric urinar, calciu, fosfor, potasiu, amilaza urinară)

         Instrucţiuni de recoltare:

         Pregătire pacient:

·        aportul de lichide în timpul recoltării trebuie să fie normal (cu excepţia cazurilor cînd medicul curant face recomandări specifice în acest sens)

·        în unele cazuri se recomandă întreruperea medicaţiei care poate induce interferenţe, cu cel puţin 12 ore (de preferat 48-72 ore) înainte începerii recoltării

·        urina se recoltează în recipiente curate, iar pe toată durata recoltării urina va fi ţinută la frigider

La  ora 7 dimineaţa, pacientul urinează şi nu reţine această urină; apoi colectează într-un vas curat de 2-3 litri, toate emisiile de urină, până la ora 7 dimineaţa în ziua următoare (inclusiv); omogenizează (prin agitare) urina recoltată; măsoară întreaga cantitate; reţine aprox.100 ml, într-un recipient  de unică folosinţă pentru urină.

Proba se păstrează la +2 C + 8 0C în timpul colectării şi ulterior, până se lucrează efectiv.

         Proba se recoltează într-un vas de plastic de 2-3 litri şi recipient  de unică folosinţă  pe care se notează cantitatea totală de urină din 24 ore.

Cantitatea adusă la laborator : aprox 100ml.

Se vor respinge probele care nu sunt recoltate din urina din 24 ore, precum şi cele pe care nu este notat volumul de urină din 24 ore.

Înregistrarea probelor se face la recepţie,  în intervalul orar 7.30- 10.30, de luni până vineri.

3.5. EXAMEN COPROPARAZITOLOGIC

         Instrucţiuni de recoltare:

Pacientul va evita în săptămâna premergătoare recoltării: medicaţia antiacidă, antidiareică, tetraciclina, uleiuri minerale.

Se recomandă 3 examene succesive, la interval de 7 zile.

          Într-un  recipient de plastic de unică folosinţă pentru materii fecale, pus la dispoziţie de către laborator, se va recolta în orice moment al zilei, din trei porţiuni distincte ale bolului fecal o cantitate de mărimea unei alune, folosind linguriţa coprorecoltorului.

         Criteriile de respingere a probelor:

·   specimen obţinut după utilizarea unui purgativ

·   specimen care contaminează recipientul pe exterior sau deverseaza  din recipient.

·   specimen care conţine bariu, uleiuri,etc

·   specimen contaminat cu urină

·   speciment recoltat în cutii de carton şi care nu sunt închise corespunzător

Înregistrarea probelor se face la recepţie,  în intervalul orar 7.30- 10.30, de luni până vineri.

3.6. COPROCULTURA

         Instrucţiuni de recoltare:

Pacientul va fi instruit să nu contamineze specimenul cu urină, săpun  ori dezinfectante.

Prelevarea probei se va face cât mai aproape de debutul bolii şi înainte instituirii oricărui tratament antibacterian.

Într-un recipient de plastic de unică folosinţă pentru materii fecale cu mediu de transport,  pus la dispoziţie de către laborator se recoltează din trei porţiuni ale bolului fecal, o cantitate cât mărimea unei alune, sau 5 ml de scaun diareic.

Proba se trimite la laborator  în maxim 24  ore dacă recipientul conţine mediu de transport Cary  Blair.

         La bolnavi cronici purtători de Salmonella/Shigella, se poate  administra un  purgativ  salin (sulfat de sodiu 15 g,sulfat de magneziu 15 g, apă 250 ml). Recoltarea se repetă în 3 zile conse-cutive.

         Se poate recolta şi tampon rectal, recoltat în cursul rectoscopiei, sigmoidoscopiei, din  anumite  leziuni.

         Cauze de respingere a probei:

·   specimen care contaminează recipientul pe exterior sau deversează  din recipient.

·   specimen care conţine bariu, uleiuri,etc

·   specimen contaminat cu urină

Înregistrarea probelor se face la recepţie,  în intervalul orar 7.30- 10.30, de luni până vineri.

3.7. HEMORAGII OCULTE

         Instrucţiuni de recoltare:

Pacientul nu necesită o pregătire specială.

         Se recoltează materii fecale în orice moment al zilei într-un recipient din plastic de unică folosinţă pus la dispoziţie de către laborator.

ATENTIE!! 75% din din sângele aflat la suprafaţa bolului fecal difuzează în apa vasului de WC în 4-12 minute (reacţii fals negative).

Sângele menstrual sau hematuria pot contamina bolul fecal conducând  la reacţii fals pozitive.

         Înregistrarea probelor se face la recepţie,  în intervalul orar 7,30- 10.30, de luni până vineri.

3.8. PROBA DE DIGESTIE

         Instrucţiuni de recoltare:

Timp de o săptămână înainte de recoltare pacientul nu ia bariu, uleiuri minerale, bismut, compuşi de magneziu, laxative şi nu foloseşte  supozitoare, unguente.

Cu 48 ore înainte de recoltare veţi  ţine un regim cu o cantitate normală  de carne şi cu 50-10-50 gr.grăsimi pe zi.

Cu spatula coprorecoltorului se vor recolta  aprox.3-5 gr.materii fecale (cât o alună) din trei porţiuni  distincte  ale bolului fecal.

Se transportă la laborator în maxim o oră de la recoltare.

Înregistrarea probelor se face la recepţie,  în intervalul orar 7.30- 10.30, de luni până vineri.

3.9. EXUDATUL FARINGIAN

         Instrucţiuni de recoltare:

Se recoltează dimineaţa, înainte de a ingera alimente solide sau lichide care pot şterge germenii din zona faringiană şi înainte de  spălatul pe dinţi deoarece pasta de dinţi conţine o serie de substanţe antibacteriene. De asemenea pacientul nu trebuie să fumeze sau să mestece gumă.

Dacă este imperios necesară recoltarea exudatului faringian şi aceasta nu poate fi efectuată de dimineaţa, recoltarea se poate face la 3-4 ore de la ultima masă.

3.10. CULTURA DIN SECREŢIA CONJUNCTIVALĂ

Instrucţiuni de recoltare:

Secreţie conjunctivală  se recoltează cu tampon steril   înmuiat în ser fiziologic steril.

Produsul recoltat este transporat la laborator sub o oră din momentul recoltării. Nu se recomadă păstrarea la +2 C + 8  C

LIMITELE METODEI

·   tratamentele locale cu diverse unguente pot interfera cu izolarea germenilor

·   prin aceasta metoda se pot identifica doar bacteriile aerobe

Înregistrarea probelor se face la recepţie,  în intervalul orar 7,30- 10.30, de luni până vineri

3.11. CULTURA COLECŢIE  PURULENTĂ

Instrucţiuni de recoltare:

Înainte de recoltare se aseptizează tegumentul adiacent colecţiei purulente şi se înlătură ţesutul necrozat

Puroiul se  recoltează cu tamponul steril şi eate  transportat la laborator în max.30 minute. Nu trebuie păstrat la frigider (+2 C + 8 0 C)

LIMITELE METODEI

·   testul nu include identificarea germenilor anaerobi

·   un tratament anterior cu antibiotice poate conduce la un rezultat fals negativ

Înregistrarea probelor se face la recepţie,  în intervalul orar 7.30- 10.30, de luni până vineri.

3.12. CULTURA DIN SECREŢIA OTICĂ

         Instrucţiuni de recoltare:

Secretie otică(auriculară) este recoltată de medicul de specialitate în condiţii sterile cu un tampon de unică folosinţă . Produsul recoltat se transportă la laborator în cel mai scurt timp. Se recoltează 2 tampoane sterile.

Proba trebuie prelucrată imediat (sub o oră de la recoltare). Nu se recomandă păstrarea la +2 C + 8 0 C.

LIMITELE METODEI

·   tamponul recoltat din urechea externă nu este util pentru diagnosticul otitei medii

·   prezenţa de unguente şi medicamente la locul de recoltă, împiedică prelevarea corectă a specimenului.

Înregistrarea probelor se face la recepţie,  în intervalul orar 7.30- 10.30, de luni până vineri.

3.13. CULTURA DIN SECREŢIA GENITALĂ

         Instrucţiuni de recoltare:

Cu 48 de ore înainte de recoltare trebuie să înceteze tratamentele şi irigaţiile endovaginale  , repaos sexual în seara dinaitea recoltării şi de asemenea, fără spălătură endovaginală în seara şi dimineaţa anterior recoltării.

Se recoltează secreţie col uterin sau/şi secreţie vaginală, cu tampon steril de către medicul ginecolog.

Produsul recoltat se transportă la laborator în maxim 2 ore. Se recoltează câte două tampoane pentru aceeaşi determinare.

Proba este stabilă maxim 2 ore şi nu  se recomandă păstrarea la +2 C + 8 0 C.

LIMITELE METODEI

·        tratamentele locale cu diverse unguente sau igiena locală riguroasă, pot interfera cu izolarea germenilor

·        nu se izolează prin cultură Neisseria gonorrhoeae.

3.14. CULTURA DIN SECREŢIA URETRALĂ

         Instrucţiuni de recoltare:

Pacientul nu trebuie să urineze cu 4 ore înainte de recoltarea probei.

Se recoltează două tampoane uretrale (unul pentru executarea frotiului).

Produsul recoltat se transporat la laborator in maxim 2 ore. Nu se recomandă păstrarea la  +2 C + 8 0 C decât dacă se solicită doar detecţie antigen chlamydial.

LIMITELE METODEI

·        tratamentele locale cu diverse unguente sau igiena locală riguroasă  pot interfera cu izolarea germenilor

·        nu se izolează prin cultura Neisseria gonorrhoeae.

3.15. SPUTA

         Instrucţiuni de recoltare:

Pacientul va fi sfatuit să recolteze în recipient steril proba de sputa  expectorată(!) rezultată în urma unei tuse profundă.

Proba se recoltează din prima tuse de dimineaţă şi se transportă la laborator în maxim o oră.

Se resping probele în cazul în care  sputa este colectată de peste 1 oră sau pastrată la temperatura camerei. Se respinge şi proba recoltată incorect (salivă în loc de spută).

Proba este stabilă o oră la temperatura camerei şi maxim 24 ore la temp.+2 +8 C.

 

LIMITELE METODEI

·        produsul poate fi nereprezentativ pentru arborele traheo-bronsic (scor de calitate Q<1).

·        antibioterapia iniţiată anterior recoltării poate împiedica dezvoltarea germenilor patogeni pe

mediile de cultură.

3.16. PREGĂTIREA COPIILOR PENTRU ANALIZE

Pregătirea copiilor în vederea recoltării probelor de sânge poate să reducă stresul şi anxieta-tea care se manifestă aproape în egală măsură atât la copii căt şi la părinţi. regătirea copiilor pentru recoltare are în vedere următoarele aspecte:

         Copiii mai mici de doi ani

Părinţii şi asistentul care face recoltarea analizelor trebuie să ştie:

  • nici o pregatire prealabilă nu este de folos;
  • în mod sigur copilul va plânge (dacă nu chiar va ţipa)
  • plânsul copilului se datorează mai mult mediului nefamiliar, prezenţei persoanelor străine, lipsei părintelui din zonă şi cu siguranţă imobilizării fizice;
  • cel mai mult copilul poate fi ajutat prin prezenţa părinţilor la locul recoltării aratându-i afecţiune.

         Copiii mai mari de doi ani

Părinţii şi asistentul care face recoltarea analizelor trebuie să ştie:

Copiii mai mari de doi ani încep să conştientizeze frica, iar plânsul se datorează şi durerii resimţite în timpul recoltării. Este foarte important să fie diminuată frica copilului prin lămurirea acestuia despre ce se va întâmpla astfel:

  • simulaţi în joacă ce se va întâmpla în timpul recoltării
  • explicaţi cu cele mai simple cuvinte, aratând în acelaşi timp partea corpului care va fi afectată (frica poate fi diminuată prin cunoaştere)
  • orice lămurire trebuie dată înainte cu 5-10 minute de recoltare
  • folosiţi eventual jucării sau păpuşi care să permită vizualizarea cât mai concretă a procedeului
  • în timpul recoltării este foarte probabil sa fie nevoie de imobilizare. Prezenţa părinţilor lângă copil prin contact fizic ajută foarte mult;
  • încercati să convingeţi copilul că procedura de recoltare nu este o pedeapsă şi în acelaşi timp daţi-i libertatea de a plânge sau de a-şi exprima durerea verbal.

Puteți salva ghidul complet de aici: DESCARCA

Laborator de analize medicale, laborator de analize medicale satu mare, analize gratuite, analize gratuite satu mare, analize de sange, analize de sange satu mare