Prelevarea trebuie facută cât mai aproape de debutul bolii şi înaintea instituirii oricărui tratament antimicrobian.

• Prelevarea din scaun emis spontan – este de preferat şi se indică în toate formele de diaree acută când emisia de materii fecale este frecventă.

• Pentru examinări bacteriene şi parazitare, prelevarea se face cu “linguriţa” coprorecoltorului, vizând porţiunile lichide şi, mai ales, cele mucoase şi/sau sangvinolente, dacă există. Volumul recoltei trebuie să fie de minim 5 ml sau 3-5 cm3, dacă scaunul este format3 .

• Pentru izolări sau examene virusologice se prelevă 5-10 cm3 materii fecale sau minim 5 ml, dacă scaunul nu este format3 .

• Prelevarea rectală – este recomandată în:

– shigelozele cronice, unde raclarea mucoasei rectale cu sonda ori tamponul oferă şanse mai mari izolării;

– investigarea purtătorilor de Shigella si Salmonella, cu excepţia celor de S. Typhi.