”Clearance”-ul, notiune introdusa de Van Slyke, exprima cantitatea de plasma epurata de catre rinichi in unitatea de timp, pentru o substanta data.
C=UxV/P, unde C=clearance-ul substantei; U=concentratia substantei in urina exprimata in mg/mL; V=debitul urinar exprimat in mL/min.; P=concentratia  substantei in plasma exprimata in mg/mL.

Se urmaresc clearance-urile a doua categorii mari de substante:

• substante ce nu se reabsorb si nu se secreta de catre tubii renali – filtratul glomerular;

• substante ce sunt epurate complet – fluxul plasmatic renal.

Creatinina este produsul metabolic al creatinei si fosfocreatinei, ambele prezente aproape in exclusivitate in muschi. Productia endogena de creatinina este constanta in conditiile in care masa musculara ramane constanta1.

Determinarea clearance-ului de creatinina este proba functionala renala cu cea mai larga utilizare in clinica medicala, fiind folosita pentru estimarea ratei filtrarii glomerulare, deoarece toata creatinina filtrata glomerular este excretata in urina1. Avantajul metodei consta in faptul ca valorile sunt independente de aportul exogen de proteine si de diureza4.

Recomandari pentru determinarea clearance-ului la creatinina

• explorarea functiei renale (detectarea reducerii ratei filtrarii glomerulare in situatiile in care nivelul creatininei serice este inca normal – de obicei pana la 50 mL/min/1.73 mp6);

• monitorizarea insuficientei renale si stabilirea momentului inceperii dializei – de obicei <5 mL/min/1.73 mp6;

• ajustarea dozelor la pacientii care primesc tratament cu medicamente nefrotoxice (aminoglicozide, metotrexat, cisplatin)3;6.