Infectia cu Helicobacter pylori este o cauza majora de gastrita cronica si ulcer peptic; de asemenea, studiile epidemiologice efectuate in ultimii ani au confirmat asocierea infectiei persistente cu un risc crescut de aparitie a cancerului gastric.

In plus, aceasta bacterie este responsabila pentru majoritatea cazurilor de limfoame de tip MALT (forme de neoplazii hematologice, caracterizate prin proliferarea celulelor din tesutul limfoid asociat mucoasei digestive)2.

Principalul rezervor de infectie sunt indivizii H. pylori pozitivi, iar contactul interuman, intrafamilial reprezinta cea mai importanta cale de transmitere, in principal in prima copilarie.

In tarile in curs de dezvoltare pot interveni si alte cai de transmitere, de exemplu prin intermediul apei1;2.

Infectia evolueaza in multe cazuri asimptomatic. Atunci cand se insoteste de manifestari clinice, pacientii prezinta in mod obisnuit o simptomatologie de tip dispeptic cu: disconfort abdominal, dureri abdominale, greata, arsuri, regurgitatii, senzatie de plenitudine dupa mese1;3.

Exista doua categorii de metode diagnostice ale infectiei:

  • invazive: prin endoscopie digestiva superioara sunt prelevate mici portiuni de la nivelul mucoasei stomacului sau duodenului (biopsie). Detectia microorganismului in materialul bioptic se poate face prin examen microscopic, cultura sau prin testul ureazei (prezenta acestei enzime este un indicator al infectiei cu H. pylori);
  • non-invazive: testul respirator cu uree si depistarea antigenului H.pylori in materiile fecale.

Metodele invazive  produc un disconfort semnificativ pacientilor, de aceea multi dintre acestia  refuza endoscopia, mai ales cea de control, la 4 saptamani dupa incheierea tratamentului.

Forurile internationale recomanda folosirea mijloacelor neinvazive de diagnostic, ca alternativa la metodele invazive, la pacientii sub 45 ani, fara simptome de “alarma” care sa impuna endoscopia (pierdere ponderala nejustificata, sangerari digestive, varsaturi repetate, etc). Testul respirator cu uree are un cost ridicat si este rareori disponibil3.   

In laboratorul Synevo, printr-o tehnica imunocromatografica se detecteaza antigenul H. pylori eliminat in materiile fecale. Testul are o acuratete de peste 90% atat pentru diagnostic, cat si pentru confirmarea eradicarii infectiei dupa tatament (pentru populatia adulta si pediatrica deopotriva) si  prezinta avantajul unui cost mai redus, in comparatie cu celelalte metode.

Metoda imunocromatografica este capabila sa deceleze o concentratie minima de 25 ng/mL. Sistemul este specific pentru Helicobacter pylori si nu reactioneaza incrucisat cu genul Campylobacter care prezinta cea mai relevanta asemanare genomica cu Helicobacter pylori4;5.