Anticorpii anti-La sunt îndreptaţi împotriva unei proteine auxiliare a ARN polimerazei III.
Proteinele La împreună cu proteinele Ro sunt probabil componente intracelulare al unor particule ribonucleoproteice identice sau parţial identice, ceea ce explică prezenţa concomitentă în serul multor pacienţia celor 2 tipuri de anticorpi.

Anticorpii anti-La se asociază cu aceleaşi entitaţi clinice ca şi anticorpii anti-Ro, dar cu o sensibilitate clinică mai redusă:

  • 40-94% pentru sindromul Sjögren primar
  • 9-35% pentru LES
  • aprox.75% pentru blocul atrio-ventricular congenital şi lupusul neonatal
Pe de altă parte, specificitatea clinică pentru aceste afecţiuni este mai mare.
Anti-La nu sunt prezenţi de obicei în poliartrita reumatoidă, chiar în cazul în care se depistează anti-Ro.
Pacienţii cu boală lupică care prezintă ambele tipuri de anticorpi au o rată mai redusă de afectări renale, în comparaţie cu cei Ro pozitivi/La negativi. Acest pattern de anticorpi se întâlneşte mai frecvent la pacienţii cu debut tardiv de boală lupică3.

Recomandări pentru determinarea anticorpilor anti-La

  • suspiciune sindrom Sjögren primar
  • suspiciune LES
  • bloc atrioventricular congenital sau lupus neonatal în asociere cu LES, sindrom Sjögren sau colagenoză nediferenţiată2;3